Secera si ciocanul

Despre Dinu Patriciu se pot spune multe. E genul acela controversat. Dar, de ce sa vorbim despre Patriciu, in momentul in care deja s-au scris atatea despre el?! Si o sa se mai scrie. Hai sa vorbim un pic despre oamenii care lucreaza pentru Patriciu. Indirect.

Sa zicem ca are Patriciu “asta” o fundatie. Si ii zice chiar Fundatia Dinu Patriciu. Bun, el doneaza anual, sau multi-anual sau bi-anual sau orice combinat cu anual pe acolo niste fonduri, prin transfer bancar din contul sau propriu si personal in conturile acestei fundatii. Cam aceasta ar fi legatura lui Patriciu cu fundatia care ii poarta numele. In rest, fundatia este condusa, administrata de alte persoane majore si vaccinate. Bine, mai vine probabil si el cu cate o idee din vreme in vreme. Dar cred ca rar, pentru ca sa fii bogat in Romania presupune o multime de de alte treburi mai importante, decat de a furniza idei pentru o fundatie.

De ce face Patriciu “asta”? Ce “asta”? Pai sa dea bani din visteria personala unei fundatii care ii poarta numele.  Simplu. Isi mai spala din imagine. Lumea in general vorbeste urat despre Patriciu, mai ales pe la colturi. Dar, daca in acel grup care vine o persoana si afirma: “mie Patricianu’ mi-a dat o bursa!”, ceilalti, chiar daca isi vor continua deingrarea, vor cadea un pic pe ganduri, nu neaparat atunci, dar mai tarziu:”dar daca imi dadea si mie Patricianu’ o bursa?”. Imagine egal plus. De restul, oricum, se ocupa trustul sau de presa. Sau fostul sau trust de presa. Sau actualul sau fost trust de presa.

Bun, dar sa terminam cu Patriciu, caci nu despre el este vorba in postul acesta. Sa zicem ca fundatia lui Patriciu are un director general. Si chiar are. Acel director general, un om cu niste pareri proprii si personale, ca si noi de altfel, are de facut niste alegeri. Ea, directorul, a ales sa isi dezvolte un profil personal de Facebook, bazat in principal pe informatia de a fi angajat in functia de director general al Fundatiei Dinu Patriciu. Pe domeniul filantropie, adica, cam ceea ce face si Gigi Becali.

Nimic rau pana acum, bine, personal, eu nu agreez filantropia, sunt pe principiul,” invata-l sa pescuiasca”, nu pe cel cu “da-i un peste”. De ce am ales sa scriu despre directorul general al Fundatiei Dinu Patriciu, Tincuta Baltag? Pai simplu, pentru ca in cadrul profilului ei de Facebook, si-a exprimat diverse baliverne. Am niste setari care imi notifica pe wall ceea ce posteaza toti cei pe care ii am in lista de friends, asa ca nu mi-a fost greu sa o observ. La asemenea magarii si lipsa de diplomatie si tact, mai ales fiind debitate de un manager general, nu m-am putut abtine sa nu ripostez. Sincer, cunosc pe facebook elevi de liceu care sunt mult mai diplomati si au o exprimare mai academica decat domnisoara Tincuta Baltag. Cum de fapt ma si asteptam, imediat ce am contrazis-o cu argumente in genul celor folosite de catre dumneaei, mi-am luat cenzura. Delete comment si unfriend.

As putea sa ma leg de multe goofs-uri, dat fiind ca le are, dar postul de care ma leg este fix cel in cadrul caruia m-a cenzurat. Il gasiti aici, e liber accesul setat de catre domnisoara Tincuta Baltag. Un profil de facebook este totusi necesar. Voi cita insa, mai jos, ca fotografii nu imi permite legislatia sa va ofer.

Tincuta Baltag se mira citand “Noi vrem să înfiinţăm, începând de la toamnă o grădiniţă de romi şi clase speciale pentru romi. Aici, ei vor putea să studieze inclusiv, limba lor etnică”, a explicat Halasz. Acesta spune că în acest fel, părinţii copiilor romi ar avea două opţiuni – fie îşi trimit copii la şcoala specială pentru romi, fie îi trimit să înveţe, la alte şcoli, printre copii români.”  –> “Si omul asta mai lucreaza in invatamant???”

Tot ea este si prima s-a comentatoare: “Scoala speciala pentru romi? Inca nu imi vine sa cred ca mai aflu despre astfel de atitudini in anul 2011.”

Vine un ins diplomat care incearca sa o faca sa priveasca lucruile si altfel: “Care este deosebirea intre scoli pentru maghiari, prevazute de LEN si scoli pentru romi?”

Raspunsul Tincutei nu se lasa asteptat: “Scolile pentru maghiari sunt dorite de catre maghiari. Scolile pentru romi nu sunt dorite de catre romi ci sunt impuse de catre parinti xenofobi. Cam asta e diferenta. Dar sunt sigura ca o stiti si dumneavoastra 🙂“.

In rest, complicatii.

Am aparut si eu pe acolo, si citind aceste ineptii, am reactionat cam in felul urmator:

1) I-am amintit ca de curand le zicem din nou tigani, pentru ca asa isi zic si ei. S-a votat, e perfect legal sa le zicem tigani, nu vad de ce insista cu baliverne de gen romi. Parca ar fi vorba despre ceva ciocolata.

2) I-am zis sa isi trimita ea copii la scoala cu tiganii in clasa, daca este atat de toleranta si impaciuitoare.

3) Am facut-o habarnista, ceea ce de fapt si este in problema aceasta si ma gandesc ca dupa cum a reactionat, la fel si in multe altele. Cu secera si ciocanul.

E frumos cand vorbesti din perspectiva drepturilor omului si a altor baliverne juridice, dintr-un birou ca si manager. Cand emiti judecati despre altii care traiesc intr-un mediu pe care tu nu il cunosti si nici nu l-ai experimentat vreodata. Cand esti experta in tot si de toate si iti permiti sa iti expui opinia personala in fata unui auditoriu necunoscut, dar pe care ti l-ai adus in fata scenei prin functia ta. Pentru ca da, sunt manager la Fundatia Dinu Patriciu, dau burse, ajut dezvoltarea tineretului, promovez nediscriminarea. De ce nu gandesc si acei parinti citati in ziar, ca si mine?

Fix pentru ca nu-s manageri la Fundatia Dinu Patriciu! Si fix pentru ca ocupatia lor nu este sa faca acte de filantropie! Fa-i manageri la Fundatia Dinu Patriciu si apoi permite-ti sa ii educi in felul tau. Ar trebui sa cazi in genunchi si sa le pupi mana acelor oameni. Pentru ca ei sunt cei care au muncit ca sa poata sa iti doneze tie Patriciu fonduri, ca sa ai de unde sa  faci tu acte filantropice. Dar tu insa iti permiti sa vii cu critici la modul lor de a inetelege lumea in care traiesc.

Iti doresc sa isi lasi copii sa se joace cu copiii tiganilor in fata blocului. Nesupravegheati.  Sa aiba in clasa copii tai, atatia tigani, cat au si cei din articolul citat. Sa vedem cat o sa mai rezisti cu filantropia si impaciuitatea ta.

Si toate acestea puteau fi acolo, in cadrul acelui post pe Facebook. Daca dadeai dreptul la libera exprimare. Nu au avut loc acolo, foarte bine, ele au loc aici. Sau in alta parte si tot asa.

In rest, numai de bine…